- ademení
- vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. ademenésc, imperf. 3 sg. ademeneá; conj. prez. 3 sg. şi pl. ademeneáscã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
ademeni — ADEMENÍ, ademenesc, vb. IV. tranz. A atrage, a ispiti, a momi, a tenta pe cineva, de obicei cu vorbe înşelătoare; a înşela pe cineva. ♦ (Rar) A seduce o femeie. [var.: (reg.) adimení vb. IV] – cf. magh. a d o m á n y. Trimis de ana zecheru, 09.08 … Dicționar Român
seduce — SEDÚCE, sedúc, vb. III. tranz. 1. A incita, a captiva, a subjuga, a cuceri prin farmecul vorbelor, prin purtare etc. 2. (Despre bărbaţi) A abuza de buna credinţă a unei femei, ademenind o şi determinând o să întreţină relaţii sexuale, cu… … Dicționar Român
tenta — TENTÁ, tentez, vb. I. tranz. A ispiti, a ademeni, a momi. – Din fr. tenter. Trimis de LauraGellner, 26.06.2004. Sursa: DEX 98 A tenta ≠ a dezgusta Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime TENTÁ vb. a ademeni, a amăgi, a atrage, a ispiti … Dicționar Român
atrage — ATRÁGE, atrág, vb. III. tranz. 1. A exercita o atracţie (1); a apropia la sine. Magnetul atrage fierul. ♢ refl. recipr. Electricităţile de sens contrar se atrag. ♦ A determina (adesea prin vicleşuguri) pe cineva să vină sau să se ducă undeva. ♢… … Dicționar Român
momi — MOMÍ, momesc, vb. IV. tranz. A amăgi cu vorbe; a ademeni; a înşela. ♦ spec. A ademeni cu momeală peşti sau alte animale, pentru a le prinde. ♦ A linişti, a potoli, a domoli (pentru scurt timp). – Din bg. mamja, scr. mamiti. Trimis de LauraGellner … Dicționar Român
planisi — PLANISÍ, planisesc, vb. IV. tranz. (înv.) A ademeni, a amăgi, a înşela pe cineva pentru a l supune voinţei sale; a încânta, a seduce. ♦ refl. A se supune voinţei cuiva, a se lăsa ademenit, sedus. – Din ngr. eplánisa (aor. lui planó). Trimis de… … Dicționar Român
înşela — ÎNŞELÁ, înşél, vb. I. I. tranz. (înv.) A pune şaua pe cal, a înşeua. II. 1. tranz. A induce în eroare, a abuza de buna credinţă a cuiva; a amăgi. ♢ expr. A înşela aşteptările = a dezamăgi. ♦ (Despre simţuri, facultăţi psihice) A nu (mai)… … Dicționar Român
ademenire — ADEMENÍRE, ademeniri, s.f. Acţiunea de a ademeni şi rezultatul ei; ademeneală; (concr.) faptă sau vorbă prin care se ademeneşte. [var.: (reg.) adimeníre s.f.] – v. ademeni. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ADEMENÍRE s. 1. v … Dicționar Român
ademenitor — ADEMENITÓR, OÁRE, ademenitori, oare, adj., adv. Care ademeneşte; amăgitor, seducător, ispititor. [var.: (reg.) adimenitór, oáre adj.] – Ademeni + suf. tor. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 Ademenitor ≠ dezgustător, repugnant,… … Dicționar Român
amăgi — AMĂGÍ, amăgesc, vb. IV. tranz. şi refl. A (se) înşela. ♦ tranz. A ispiti, a ademeni, a atrage (prin promisiuni mincinoase). – lat. *ammagire. Trimis de ana zecheru, 26.03.2003. Sursa: DEX 98 A amăgi ≠ a dezamăgi Trimis de siveco, 28.10.2007.… … Dicționar Român